Formele cancerului mamar

vineri, 20 martie 2009

Ce este cancerul?
Cu totii vorbim ingroziti de aceasta afectiune care mobilizeaza armate de cercetatori si bugete de zeci de ori mai mari decat bugetul Romaniei si care reprezinta a treia cauza de mortalitate in lume. Ce este insa cancerul? Cancerul pleaca de la modificari in nucleul unei celule - creierul celulei - sub influenta unor factori din mediu care determina celula sa-si "uite" programul si sa refuze sa moara. Aceste celule se divid continuu, luand locul celulelor normale, fara insa sa le indeplineasca functia, formeaza aglomerari celulare - formatiuni tumorale, din care se desprind mici portiuni ce se fixeaza in alte organe - metastaze, mergand pe calea vaselor sangvine sau limfatice sau invadand din aproape in aproape tesuturile din jur. Organismul nu poate lupta impotriva lor pentru ca nu le recunoaste ca fiind maligne, ele pastrandu-si aparenta de celule self, proprii. Decesul survine prin complicatii mecanice - formatiunile tumorale cresc anarhic, realizand compresia organelor invecinate, prin complicatii metabolice - organul inlocuit de celulele tumorale nu-si mai indeplineste rolul in economia organismului sau prin complicatiile legate de tratament, care pentru a fi eficient, trebuie sa fie foarte agresiv.


Putina stiinta
Denumirea medicala a cancerului mamar este carcinom mamar. Punctul sau de plecare este tesutul glandular sau epiteliul canalelor galactofore. In ambele situatii, tesuturile epiteliale, de acoperire sau glandulare, sunt separate de tesutul conjunctiv aflat sub el de o formatiune acelulara numita membrana bazala. Aceasta membrana bazala este prima bariera care limiteaza extensia cancerului aparut in tesutul epitelial la tesuturile din jur. Cancerul care nu a depasit membrana bazala se numeste carcinom in situ, este o forma incipienta, tratabila, iar cancerul care a depasit membrana bazala este un carcinom invaziv, mai avansat si mai greu tratabil.

Evolutia cancerului
Timpul de dublare a celulelor canceroase este cuprins intre 23 si 309 zile. Presupunand ca rata de dublare a celulelor este constanta, plecandu-se de la o singura celula neoplazica, sunt necesari 8 ani pentru ca tumoarea sa atinga 1 cm in diametru ( la aceasta dimensiune tumora poate fi simtita la palpare. Daca nu este tratat, cancerul mamar ucide o femeie in aproximativ 3 ani (in medie). Daca o femeie a avut cancer la unul din sani, riscul aparitiei cancerului si la sanul contralateral creste cu 1 procent in fiecare an, ajungand sa-l afecteze in 5-8% din cazuri. Doar in 1% din cazuri cancerul mamar este bilateral chiar in momentul diagnosticarii sale.

Incidenta cancerului mamar
Cancerul mamar detine locul intai printre neoplaziile maligne la femei, existand o usoara scadere a incidentei formelor avansate prin campaniile de prevenire si depistare precoce. Incidenta este mai mare la femei peste 40 de ani - peste 80%, si doar 1,5% la femei sub 30 de ani, dar aceasta din urma cifra este in crestere. Distributia geografica este in raport cu gradul de dezvoltare economica. Incidenta este maxima in tarile dezvoltate si considerabil mai mica in Asia, America de Sud si Africa. Femeile sunt predominant afectate, comparativ cu sexul masculin, existand un raport de 100 de cazuri la1.

Cauze si mecanisme de aparitie
Nu sunt precizate riguros, dar putem vorbi de factori de risc in prezenta carora boala apare mai frecvent. Acestia sunt:
factorul genetic, adica mostenirea cromozomiala; acest lucru se traduce prin cresterea riscului de a face cancer de san de 2-3 ori pentru femeile care au sau au avut rude de gradul I - mama, sora -cu aceasta afectiune sau alt cancer genital;
dieta bogata in grasimi, obezitatea, fumatul, consumul de alcool;
nuliparitatea ( situatia in care se afla femeile care nu au purtat o sarcina la termen si nu au nascut); dimpotriva, o prima sarcina inainte de 20 de ani reduce riscul cancerului de san, ca si alaptatul la san;
pubertatea precoce si menopauza tardiva;
existenta unui alt cancer de ovar, corp uterin sau colon;
administrarea de hormoni estrogenici necontrabalansata de administrarea de progesteron;
radiatiile ionizante.

Localizare
Daca impartim sanul in patru cadrane prin doua perpendiculare la nivelul mamelonului, obtinem patru zone distincte ale sanului, pe care le numim dupa pozitia lor superoexterna, superointerna, inferoexterna, inferointerna. La ele se adauga a cincea zona, cea mamelonara sau centrala. Cel mai frecvent, cancerele mamare se localizeazain cadranul superoextern (38,5%) si central (29%).

Carcinomul mamar in situ
Exista mai multe forme, cu punct de plecare celulele canalelor galactofore, uneori depistate ca mase palpabile. O forma aparte este boala Paget a sanului. Se manifesta ca o leziune a mamelonului ( doar a mamelonului!), cu mici ulceratii acoperite de cruste, care indepartate se refac usor, sangereaza cu usurinta. Mamelonul se poate retracta si infunda. In profunzimea mamelonului se poate palpa aproape constant o formatiune tumorala nodulara. Acest tip de cancer reprezinta 3-5% din cancerele mamare si survine in general la femeile aflate la climacteriu ( menopauza) - incidenta maxima este in jurul varstei de 54 de ani. Este o forma pe care o putem depista usor datorita particularitatilor clinice, atat timp cat femeile sunt instruite. Se face obligatoriu biopsierea leziunii, cu examen anatomopatologic pentru diagnosticarea cu certitudine.

Carcinoame invazive
Ca si caractere generale, cancerele apar sub forma unor mase de consistenta ferma, relativ fixe fata de tesuturile din jur, cu margini imprecis definite, creand impresia ca se prelungesc in restul sanului. Simptomatologia este reprezentata de durere, senzatie de tensiune, cresterea temperaturii locale, prezenta de scurgeri mamelonare, plisarea pielii situate deasupra tumorii. La examenul clinic, acestea se pot prezenta sub mai multe forme:
Cancer nodular - este o masa dura, de dimensiuni variabile, cu limitele imprecise. Poate sa adere la piele, infiltrand-o, dandu-i aspectul de "coaja de portocala" sau producand retractia acesteia, modificand relieful sanului - se observa in oglinda, cand se ridica deasupra capului bratul de partea sanului afectat.
Schirul atrofic - este o forma particulara, intalnit la femei mai in varsta. Are loc retractia fibroasa intensa a sanului, cu stergerea initial a mamelonului, apoi a intregului san. Este dur la palpare, cuprinde in timp si partile moi ale toracelui, dand aspect de "platosa". Tardiv in evolutie se poate ulcera.
Cancer encefaloid - este o forma rara. Tumoarea apare sub forma unei mase voluminoase, moi. Are dezvoltare rapida si in evolutie poate prezenta mici noduli cutanati care se ulcereaza.
Carcinom papilar - este situat imediat submamelonar, intr-o structura chistica cu continut hemoragic. Este moale, friabil; arata ca o excrescenta intr-un canal galactofor.
Carcinom coloid - este o forma bine delimitata, continand o masa gelatinoasa, dispusa in mici spatii cu perete propriu.
Carcinom acut inflamator - se mai numeste mastita carcinomatoasa, este o forma rara, apare la femei tinere in sarcina sau lactatie, bilateral. Sanii sunt tumefiati, rosii, fierbinti, durerosi. Dupa infiltrarea pielii, aceasta are aspect de "coaja de portocala". Are o evolutie extrem de grava si rapida.

Concluzie
formele clinice, macroscopice ale cancerului mamar sunt variate, putand fi usor confundate cu alte leziuni sau chiar neglijate;
cele mai frecvente forme sunt cele nodulare, dure, cu limite imprecise, ce pot infiltra pielea de deasupra lor, cu marirea de volum a ganglionilor limfatici axilari;
ca urmare a manifestarilor heterogene, diagnosticul de cancer mamar poate fi pus numai dupa o interventie chirurgicala cu examen anatomopatologic.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu